//Vitamina D – obligatorie pentru majoritatea copiilor și adulților

Vitamina D – obligatorie pentru majoritatea copiilor și adulților

Noi avem un ritual – să îi facem copilei după ziua de naștere screeningul anual. În 2017 a coincis cu o viroză groaznică (5 zile cu febră 40), așa că am discutat cu medicul de familie și ne-a dat o listă de analize simple – hemoleucogramă, exsudate, urocultură și sediment; eu am mai adăugat câteva – transaminaze, Ca, Fe și 25 OH vitamina D. Așa am descoperit că scăpările noastre de a-i da zilnic tabletele de vitamina D au generat un nivel mai scăzut al absorbției de calciu și că nu are suficientă vitamina D. Acum corectăm și am reținut ce ne-a spus medicul – să ia zilnic, fără pauze în lunile de vară deoarece o dăm cu cremă cu factor UV. Și să iau și eu zi de zi. Mai jos explicații despre importanța vitaminei D pentru organism și analiza de laborator. Analizele anuale ne ajută să descoperim din timp probleme de sănătate și să le prevenim.

Mai nou, circulă prin presă și printre mămici niște articole alarmiste despre efectele negative ale vitaminei D și mamele își recomandă reciproc să nu dea suplimentul copiilor. Este o decizie riscantă pe termen mediu și lung. Noul ghid de prevenție lansat în 2016  de Ministerul Sănătății referitor la alimentația corectă a copiilor între 0 și 2 ani, prevede expres suplimentarea alimentației copiilor cu vârsta până la 1 an a cel puțin 400 UI/Zi de vitamina D3, iar a celor cu vârsta peste 1 an cu cel puțin 600 UI/zi de vitamina D3. În plus, se spune că doza de vitamina D poate fi ajustată în funcție de particularitățile fiecărui copil și de factorii de risc pentru rahitism identificați. Să nu uităm că dacă în cazul unui copil hrănit cu lapte praf, doza de vitamina D din lapte este controlată prin formulă, în cazul celor alăptați exclusiv alimentația mamei poate cauza un deficit de vitamine copiilor. De aceea, de multe ori mamelor care alăptează le este recomandat să își supravegheze îndeaproape alimentația și să ia suplimente de vitamine. Excepție fac acei copii cu fontanela aproape închisă (de aceea este atent monitorizată de pediatru sau medicul de familie și este recomandată și ecografia transfrontanelară).

Administrarea vitaminei D sub formă de picături este recomandată cu precădere când copilul nu poate fi expus la soare (toate lunile cu r), dar realist vorbind, deoarece și când sunt expuși copiii sunt protejați cu creme cu factor de protecție și haine, probabilitatea expunerii corecte din mai până în august este compromisă.

Iată sursele de vitamina D

Uleiul de pește sau peștele gras (somon, macrou, hering, ulei de ficat de cod), ficatul, gălbenușul de ou și alimentele îmbogățite cu vitamina D (lapte, uleiuri vegetale, cereale pentru micul dejun). Acum niște comentarii – în ghid menționează margarina (eu nu i-am dat niciodată) și aș mai trage un semnal de alarmă despre anumite tipuri de pește deoarece există riscul de contaminare cu mercur și paraziți.

Revenind la protocolul IOMC pentru evitarea carențelor nutriționale și prevenția rahitismului la copil, iată recomandările:

  • alăptarea exclusivă în primele 5-6 luni de viață și continuarea alăptării copilului până după vârsta de un an (ideal până la 2 ani ne spune OMS/ Organizația Mondială a Sănătății)
  • În cazul în care alăptarea nu este posibilă din varii motive, atunci nu este recomandat laptele de vacă, ci alegerea unei formule de lapte praf care are valori nutriționale controlate, până când copilul împlinește vârsta de un an;
  • alimentația mamei să includă alimente bogate în vitamina D atât de necesară dezvoltării copilului;
  • diversificarea să includă alimente bogate în vitamina D (precum gălbenușul de ou, ficatul de vită, peștele) și cereale îmbogățite în vitamina D și Fe pentru a răspunde nevoii copilului;
  • ceva ce nu am știut – că trebuie să stimulăm copiii să fie activi, încă de la naștere și în Ghidul ne este recomandat să îi îmbrăcăm în salopete (deci adio, înfășat sau alte forme de mobilizare) – ei, aici eu am nimerit-o căci mândra nu a fost înfășată și nici imobilizată fiind foarte activă încă de la naștere.

Nu știu câți părinți fac analizele anuale copiilor pentru a vedea dacă au sau nu probleme de sănătate (unele nu au simptome). Discutați cu medicul și includeți 25 OH vitamina D printre analizele anuale, chiar dacă este o analiză plătită și mai scumpă. Țineți cont că vitamina D este principala responsabilă de absorbția calciului și fără calciu, sistemul osos, sistemul circulator al copilului nu vor funcționa corespunzător. Nu se vor vedea semnele imediat, dar sunt efecte pe termen lung.

NHS (autoritatea medicală din Marea Britanie și una dintre cele mai respectate din Europa), recomandă administrarea de vitamina D cu precădere copiilor alăptați (deoarece laptele formulă are deja incluse vitamine și minerale în dozele recomandate). Mai mult, administrarea suplimentului trebuie făcută până cel puțin la vârsta de 4 ani (medicul nostru de familie ne-a recomandat să o facem toată viața).

Deficitul de vitamina D este asociat cu: tulburări ale sistemului cardiovascular și risc crescut de deces, afecțiuni ale sistemului osos, rahitism, fracturi, fisuri și osteoporoză la adulți, obezitate, diabet, depresie, oboseală cronică, apetit excesiv, afecțiuni autoimune, astm bronșic la copii și chiar cancer. Acum mă întreb și eu, de ce să dai crezare unor știri de pe site-uri fantomă și să îți pui copilul în pericol, compromițându-i starea de sănătate per termen lung? Să nu uităm că dacă până pe la 30 de ani acumulăm calciu, după această vârstă și cu precădere după instalarea menopauzei, organismul își consumă rezervele dacă aportul alimentar este insuficient.

Comments

comments