//Mișcarea – măsuri disperate antisedentarism
mișcarea e obligatorie pentru copii

Mișcarea – măsuri disperate antisedentarism

Mișcarea – acesta este unul din ofurile mele. Mai degrabă lipsa ei. Mai ales că știm că e importantă și este unul dintre lucrurile care trebuie adânc întipărite în mintea unui copil. Atât de adânc încât să devină o parte obligatorie din viața lui. Teoretic îi tot spunem Teei, dar practica ne omoară. De ce? Este tare complicat. Pe lângă multele ore de lucru pe care le are toată lumea, mai avem multe altele legate de lipsa infrastructurii. Dacă pe lângă 8-10 ore de muncă, mai pierzi și 4 dus-întors în trafic, ce chef mai poți avea de mers la sală?

Dar degeaba doar spunem, dacă nu și facem, nu? Ca părinte nu poți doar să îi spui copilului să facă ceva ce nu faci și tu, corect? Doar suntem modele pentru copiii noștri, primele modele.

De ce mișcarea e mai importantă decât oricând?

Păi, pe lângă problemele oftalmolgice, obezitatea de cauză neendocrină este a doua cauză de îmbolnăvire în rândul copiilor (raportul 2016 CNEPSS). Avem copii care sunt sedentari și au o alimentație haotică, hipercalorică (în principal hiperglucidică, hiperlipidică). Un copil sau tânăr obez, este un viitor adult cu multe comorbidități. Da, greutatea în plus vine cu afecțiuni cardiovasculare, probleme ortopedice și dureri, diabet cu toate complicațiile sale (oftalmologice, neurologice, renale). Pe scurt, un viitor adult foarte bolnav, cu o speranță de viață mult redusă și o calitate a vieții compromisă.

cauze îmbolnăviri INSP 2016 copii și tineri

Obezitatea e în creștere

Ultimele date publice COSI “European childhood obesity surveillance initiative” (2013),  arată că avem 29,8% băieți supraponderali și obezi între 6 și 9 ani și 23,7% fete. La cei cu vârsta de numai 8 ani, prevalenţa obezităţii este de 15,03% la băieți și 8,24% la fete. De ce? Alimentația copiilor nu e cea corectă și formează obiceiuri nesănătoase, încă din primii 3 ani de viață. Copiii noștri mănâncă mult și nesănătos și nu fac mișcare. Zahărul e prezent în cam toate produsele, așa că citiți cu atenție toate etichetele. Carmen Radu a pornit o campanie de conștientizare despre ingrediente. V-am scris și eu AICI despre glucide, grăsimi și altele din meniul unui copil. La școală stau multe ore în clasă și în bancă și nu fac suficientă mișcare. Cele 2 ore de sport pe săptămână sunt absolut inexistente pe lângă nevoia lor. Așa că responsabilitatea ne revine exclusiv nouă, părinților.

Nu se mai poate cum era pe vremea noastră

Noi când eram mici ne cățăram în copaci, pe garduri, chiar pe casa bunicilor spre disperarea lor. Țopăiam în fața blocului și alergam printre mașini fără supraveghere. Făceam acrobații periculoase pe balustradă sau balcon, ne dădeam cu liftul cu ușile deschise. Dulciuri la dispoziție, prăjeli, mâncăruri tradiționale deloc sănătoase. Vă amintiți creveții expandați din prafuri în ulei încins? IAC! Mă trec fiori reci când mă gândesc, deci nu romanțez vremurile acelea și nu vreau să le replicăm.

Așadar, ne raportăm diferit și la alimentație și la nevoia de mișcare. O încurajăm să participe activ și să fie atentă la orele de educație fizică. Apoi, obligatoriu unul dintre opționale trebuie să fie un sport – și-a ales aikido. Nu în ultimul rând, o ajutăm să își testeze și să își depășească limitele și facem mișcare împreună. Iată cum.

Parcul, mereu la îndemână

Încercăm să ajungem săptămânal în parc unde nu are restricții legate de unde se cațără, cum sare atâta vreme cât respectă niște reguli de siguranță pentru ea și ceilalți copii. Dacă tot mergem în parc, nu o restricționăm cum auzim frecvent: Ai grijă că te murdărești! Vezi să nu … Nu acolo… Nici acolo… Să își rupă pantalonii, să se bucure de libertate și joacă, dacă tot merge în parc. Uneori ne oprim în drum spre casă. 20 de minute de libertate contează!

Facem mișcare și ne conectăm, în familie

Copiii au nevoie de un imbold, să te vadă că faci și tu ce le spui, că îți învingi frica. E și cazul nostru. Așa m-am apucat de cățărat, de mers pe trotinetă. Trotinetele le-am descoperit toți trei anul acesta și le folosim. Dacă eu am de lucru în weekend, ai mei vin, mă iau de unde sunt și mergem să dăm o tură în parc. Și nu ne jucăm. Dăm o tură completă de Herăstrău, de exemplu. Așadar, oficial suntem o familie de trotinetiști. Se pliază, au și frână de mână (siguranța contează, nu?). Sunt bune dacă nu ai spațiu de depozitare și stai la apartament. Eu m-am urcat prima oară în viața mea pe trotinetă anul acesta în iulie. Și-o cumpărase B, dar i-am confiscat-o:). A primit alta de weekend. Inițial m-am urcat pe ea ca să îi dau copilei curaj, apoi m-am îndrăgostit de ea. Mă duce și la întâlniri, la evenimente sau unde am treabă.

Mai sărim împreună în trambulină (super investiție dacă ai curte!). În curând trebuie să îmi iau și role că poate îi trece teama de căzături. Așa ne vom face de cap amândouă.

Ultima pe listă, bicicleta

Prima mea bicicletă a fost Pegas și am iubit-o mult. Era roșie și am învățat să merg pe ea cu ajutorul fratelui meu și al unui vecin. Nu îmi amintesc cum am rămas fără ea. Probabil ai mei au considerat că nu au spațiu de depozitare și au dat-o. Mi-au trebuit 25 de ani să mă urc din nou pe o bicicletă în 2016. Tot din dorința de a-i da Teei un imbold, mi-am cumpărat și eu una pliabilă. A fost un imbold de moment. Bogdan avea deja, el a dat tonul. Am cumpărat și echipament de protecție complet care e folosit și pentru trotinetă și pentru role (cască, genunchiere, cotiere…). Anul acesta chiar le-am făcut un upgrade căci mândra crește ca Făt-Frumos din poveste și e important să îi fie potrivite.

Mișcarea e importantă, dar în siguranță

Orice îi învățăm pe ai noștri copii legat de sport trebuie să conțină și informații despre siguranță. Să le intre în reflex, să fie o normalitate și nu o excepție. Îi lăsăm să își întindă aripile, dar trebuie să ne asigurăm că știu cum să zboare, nu? Câți copii vedeți prin parcuri fără echipament corespunzător? Eu încerc să nu îi mai văd, căci mă enervez și scopul meu acolo este altul.

Probabil că pentru cei mai mulți părinți bicicleta este una dintre primele alegeri. Însă trebuie să avem grijă la mărimea bicicletei să fie potrivită pentru copil și la reviziile periodice – o dată pe sezon la profesioniști și verificarea integrității bicicletei înainte de fiecare folosire. Dragilor, echipamentul de protecție nu e un moft. Da, costul inițial contează, însă dacă protejează copilul de contuzii și accidente grave, merită toți banii. Casca trebuie pusă corect, fixată și strânsă bine. Casca de bicicletă diferă de cea pentru trotinetă sau pentru role. Există un tip de cască valabil pentru toate trei. Nu renunțați la plânsetul copilului sau șantajul emoțional. Siguranța nu e negociabilă orice-ar fi!

Alegeți cu atenție, dar împreună cu copilul

Trotineta, tricicleta (pentru cei mai mici), bicicleta, rolele trebuie alese cu atenție. Documentarea vă salvează de costuri inutile. În cazul trotinetei am luat una cu frână de mână pentru mai multă siguranță, mai solidă (și mai scumpă), dar pe care o poate folosi următorii 3 ani (cu revizii). La anul trebuie să îi schimbăm roțile. Rolele sunt pe mărimi și nivel. Noi am ales unele ale căror roți pot fi amplasate în poziții diferite ca să o ajute la început. Și bicicletele pentru copii sunt pe mărimi care țin mai mult de înălțime, decât de vârstă (noi am nimerit achiziția cumva la trecerea între mărimi). Adăugați dotări necesare (sonerie, far) dacă nu le are deja. Orice e necesar pentru siguranță.

Lăsați copilul să facă alegerea, după ce a testat. Așa va simți că e al lui, că el a luat decizia și deține controlul. Noi așa am făcut și a funcționat. Teea încă își plătește trotineta. Noi am plătit echipamentul de protecție și rolele, ea a vrut să își cumpere trotineta. Cum nu avea suficienți bani puși deoparte, s-a împrumutat din salariul pe următoarele luni. Așa că mai are o lună de hrănit patrupezii. Nu e treabă ușoară, căci numai câinii sunt șapte și consumă porții diferite, în funcție de mărime.

Orientativ, mărimi de bicicletă

La final vă las ceva util de la Atelierele Pegas – cum să alegeți bicicleta în funcție de vârsta copilului. Atenție că șaua trebuie reglată astfel încât copilul să atingă solul cu cel puțin un picior.

Ghid mărimi bicicletă pentru a face mișcare

Voi cum îl determinați pe ai voștri să facă mișcare? Ce sporturi preferă să facă și cum îi susțineți?

Comments

comments