//Tabu: fumatul în sarcină (adicție, bune practici și statistici)
fumatul în sarcină

Tabu: fumatul în sarcină (adicție, bune practici și statistici)

Continui proiectul special despre unul dintre tabuurile în timpul sarcinii – fumatul. Mi-am propus o serie de articole pe acest subiect din perspective diferite și cu informații utile pentru viitoarele mame. Dacă aveți sugestii, comentarii, întrebări, sunt binevenite. Am aflat perspectiva terapeutului Diana Vasiliu, primul terapeut acreditat Allen Carr din România (link:)), să aflăm câteva statistici și bune practici înainte de a intra în informațiile medicale despre efectele fumatului în timpul sarcinii.

Fumatul în sarcină în România vs. alte țări

În România nu există un program de sprijin dedicat femeilor însărcinate pentru ca acestea să scape de dependența de nicotină. Conform pe care le-am găsit într-un raport UE recent (link), în România proporția femeilor aflate la vârsta fertilă care fumează zilnic este semnificativ mai mică (de peste 3 ori chiar) decât a bărbaților fumători români cu aceeași vârstă sau decât a femeilor din aceleași categorii de vârstă din alte state europene. Sunt date din 2014, dar nu cred că s-au înregistrat schimbări atât de mari în ultimii doi-trei ani. Marea Britanie are unele dintre cele mai mari procentaje de femei fumătoare și o incidență crescută a complicațiilor în sarcină și a copiilor afectați de fumatul în sarcină. Dar are și unul dintre cele mai bune programe naționale care sprijină viitoarele mame (link). Este adevărat că, deși se pune presiune pe femei din perspectiva copilului (se numește BabyClear), gravidele primesc consiliere specială tot printr-un program național.Ele beneficiază și de susținere prin terapie cu nicotină (medicamentele tradiționale care se folosesc și la noi în cadrul programului național antifumat sunt interzise în sarcină). Dar Marea Britanie e un alt model, funcționează diferit, sistemul lor de moașe este un sistem eficient și bine format de zeci de ani. Mai mult, în Marea Britanie e interzis să fumezi în prezența unui copil, inclusiv în mașina proprie, ca o măsură de protecție a copiilor. Deh, noi avem probleme și să respectăm actuala lege a fumatului în spațiul public, că nici unii de prin funcții nu se abțin prin ambasade, prin instituții publice.

Atunci care-i utilitatea acestor informații? De ce pe o platformă dedicată părinților trec statistici care își regăsesc locul mai degrabă într-un studiu sau în presă? Cred că în această ecuație a dependenței de nicotină sunt mai multe necunoscute. Sunt nefumătorii care blamează și trebuie să înțeleagă și să nu mai pună presiune. Este sistemul medical care trebuie să își asume un rol activ în ajutorarea celor care au dependență (este o boală) și să își manifeste rolul într-un mod constructiv. Și mai sunt fumătorii care sper să își găsească informații utile care să îi ajute să își conștientizeze dependența și să își găsească motivația intrinsecă pentru a lupta cu ea. Așa cum am discutat cu Diana Vasiliu, terapeutul Allen Carr, (link), e nevoie de mai multă înțelegere, căci există prea multă învinovățire pe acest subiect și nu este constructivă. Dependența de nicotină este o afecțiune și trebuie tratată ca atare. Mai mult, femeia însărcinată care este dependentă de nicotină trebuie tratată mai atent, deoarece sarcina nu este o perioadă deloc ușoară în ciuda romanțării de pe toate canalele. Da, efectele asupra mamei și copilului sunt majore, dar trebuie să găsim modalitatea constructivă de a le ajuta pe femei să renunțe la fumat.

Adicția – e nevoie de sprijin calificat, nu de învinovățire

Da, fumatul este o adicție, deci o afecțiune și trebuie înțeleasă mai întâi înainte de a arăta o femeie însărcinată sau o mamă cu degetul pentru că nu renunță. De aceea programul BabyClear în UK funcționează (1). Abordarea multidisciplinară și atenția acordată și mamei (nu presiune și învinovățire) au succes. Nicotina, care se găsește în tutun, este considerată că produce cea mai mare dependenţă dintre toate substanţele secolului XXI (6) .

Peste 40.000 de viitoare mame au fost incluse în studiu; datorită sprijinului moașelor care sunt alături de mame și le consiliază fără să le judece, le monitorizează cu atenție sarcina și nivelul de monoxid de carbon (care afectează fătul), le ajută să se înscrie în programul de consiliere dedicat (cu terapeuți, infoline, susținere). Autoritatea națională în domeniul sănătății, NHS, derulează un program național de renunțare la fumat. NHS chiar informează despre riscurile mai mici ale țigării electronice (e-smoking) decât ale țigării clasice. Înțeleg de ce furnizează informații despre surse alternative de nicotină (focusul imediat fiind pe reducerea toxicității asupra mamei și fătului). Însă toate formele acestea de nicotină (pastile, gumă de mestecat, țigară electronică) mențin dependența/ boala și nu sunt o soluție pe termen mediu și lung.

Iată infograficul care sintetizează rezultatele programului BabyClear 

Care sunt opțiunile în România?

Există mai multe opțiuni pe care viitoarele sau tinerele mame le pot accesa, unele publice, altele private.

  • Există clinici care au programe de consiliere pentru renunțarea la fumat; știu sigur de Centrul Medical Medsana; Regina Maria avea la un moment dat afișe de informare prin clinici, cam toate clinicile au psihologi și pneumologi specializați și pe terapie antifumat, însă nu știu că aibă un program dedicat (dacă știți programe private în derulare, le adaug)
  • Există terapia Allen Carr, o terapie eficientă și recunoascută la nivel internațional
  • Există programe ale unor organizații neguvernamentale, precum SAMAS (există și ale unor organizații păstorite de diferite culte)
  • Și avem un Program Național STOP FUMAT (LINK) derulat de ani de zile. Au site și o pagină de Facebook dedicată (deloc inspirată, dacă ma întrebați pe mine, nu ai parcă niciun motiv să o vezi, dimpotrivă!). Programul românesc include:
  • O linie telefonică cu apel gratuit (TelVerde: 0800 878 673) la care orice persoană interesată de renunțarea la fumat poate  intra în legătură cu un specialist pentru a primi mai multe detalii
  • Consiliere psihologică privind renunţarea la fumat (întâlniri periodice cu un psiholog – lista e pe site)
  • Acces la medicamente gratuite ce ușurează procesul de renunțare la fumat (cu precizarea că în sarcină acestea nu sunt administrabile).

Din păcate, nu avem un program dedicat femeilor însărcinate care să le sprijine. Acestea pot fi monitorizate suplimentar, ține de medic și de evoluția sarcinii, dar eu nu știu să existe o politică și niște practici coerente uniformizate în toate cabinetele, în toate spitalele care să vină în sprijinul mamelor, după modelul programului BabyClear din Marea Britanie. Poate după ultima Declarație de la Atena (link) a ENSP vor avea schimbări benefice și în România.

Alte surse/ links:
  1. Statistici europene despre consumul de tutun
  2. Cea mai recentă evaluare a programului din Marea Britanie BabyClear făcută de cercetătorii de la Universitățile Newcastle și Teesside
  3. EURO-PERISTAT newsletter – despre fumatul în sarcină în UE
  4. Youtube NHS Choices / resurse pentru femeile fumătoare însărcinate sau mamele fumătoare
  5. Youtube NHS Smokefree / resurse pentru femeile fumătoare însărcinate sau mamele fumătoare
  6. Dependenţa de nicotină şi terapia non-farmacologică
    de oprire a fumatului. Prima parte (Prof. Dr. Iuliana POPOVICI, Şef Lucr. Dr. Lăcrămioara OCHIUZ,
    Conf. Dr. Ileana Cornelia COJOCARU, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, Iaşi)
  7. Programul Național STOP FUMAT

 

Comments

comments