Una dintre cele mai negre perioade din viața mea de părinte a fost acum doi ani când mândra mea a făcut insolație. În neștiința lor, educatoarele de la grădiniță ne-au ținut copiii afară la umbră, să se joace, să alerge (erau peste 42 de grade la umbră!). Erau într-unul din sediile grădiniței, fără aer condiționat deși era privată și aerul condiționat nu este un lux, ci o necesitate.

Era sufocant de cald, strada era încinsă și noi fără mașină. Am văzut niște semnale de când am luat-o (era ușor moleșită, roșie la față, părea să reacționeze mai greu decât de obicei). Avea 4 ani și 5 luni, iar eu eram singură cu ea.Am cumpărat apă rece, am forțat-o să bea apă, cu greu am ajuns acasă. Atunci am dat drumul aerului condiționat (deja îi urca temperatura), i-am dat apă cu gheață, am dezbrăcat-o și am căutat urgent o sursă ca să nu îi fac ceva greșit. M-am îngrozit că nu îi puteam administra niciun antitermic (nu, în insolație nu se dă niciun antitermic) și mi-am făcut curaj.

Era fix înainte de concediul meu de vară, în ultima săptămână de iulie, așa că m-am pregătit sufletește să stau acasă toată săptămâna cu ea și să și lucrez ca să îmi las lucrurile în ordine la serviciu, M-am uitat în gâtul ei să văd dacă nu poate fi și altceva, am întrebat-o dacă are vreun simptom digestiv, vreo indigestie, orice ar fi putut fi altceva decât un simptom al insolației.

Pentru că Teea mea e minunată și întotdeauna cooperează când e vorba de tratamente, a îndurat cu stoicism împachetările cu apă rece, limonada  sau apa cu gheață, aerul condiționat. Ea era epuizată și fără poftă de mâncare, eu disperată și peste măsură de obosită (tiroidita mea mă face să fiu intolerantă la temperaturi peste 28 de grade). Motanul șef Casper a ajutat foarte mult, i-a ținut companie, i-a tors și a luat-o în brațe. Eu i-am gătit ce și-a dorit și i-am dat înghețată după pofta inimii.

De atunci nu îi mai place deloc căldura și se ferește să iasă afară când e cald. Își aduce bine aminte de cosmarul trăit în acele zile, așa că are mereu sticla de apă cu ea, cere apă rece, cât mai rece, nu trebuie să îi mai poarte nimeni de grijă că știe ce are de făcut.

Ce este insolația

Insolația este o stare de epuizare a organismului care se deshidratează prin expunerea la soare sau la căldură excesivă, sau în urma unui efort prelungit într-o zi călduroasă. Este foarte periculoasă, de aceea trebuie acționat rapid.

Ce ar trebui să facem noi ca să prevenim insolația

• Evităm expunerile și plimbările și atunci avem capul acoperit, sticla de apă rece, creme cu factor de protecție pentru toate UV-urile posibile (A…C), ochelari de soare. îmbrăcminte albă sau deschisă la culoare, subțire, din materiale naturale, lejeră (nu pe corp)
• Ținem aerul condiționat dat drumul acasă, în mașină, în taxi, la birou
• Copiii nu sunt expuși în intervalul 11-17 (aș zice 19 chiar că e caniculă) orice ar fi
• Îi hidratăm la greu și le dăm să bea rece (apă, limonadă, înghețată, salate, fructe)
• Copiii nu stau în mașină dacă geamurile nu au folie sau nu sunt închise la culoare sau aclimatizarea nu e pornită (bineînțeles, e obligatoriu să fie cu un adult)
• Dacă un copil sau un adult a fost expus, îl ducem urgent într-un mediu cu temperatură controlată, îi scădem temperatura corpului, îl hidratăm
• Dacă nu răspunde sau deja halucinează trebuie dus la camera de gardă.
• Oprim împachetările cu apă rece sau dușul cu apă rece dacă apare frisonul
• Nu folosim ventilatoare – sunt chiar periculoase pe caniculă.
• Alimentația va fi ușoară, bogată în vitamine și minerale, la adulți fără cafea, alcool, energizante
• Mai multă grijă la categoriile cu risc (bebeluși și copii mici, femei însărcinate, bolnavi cronici, bătrâni)
• Atenție la păstrarea alimentelor  și la achiziționarea lor – orice devine mai perisabil pe caniculă.

Comments

comments