//Alăptarea, cel mai bun start în viață/ De vorbă cu mamele

Alăptarea, cel mai bun start în viață/ De vorbă cu mamele

Încep o serie de interviuri cu mame care aduc schimbarea, de jos în sus. Din fericire, constat creșterea preocupării mamelor pentru informații corecte despre sarcină și creșterea copiilor și existența unor grupuri de sprijin pentru mămici unde sunt transmise multe informații corecte și utile. Este o schimbare în bine, sprijinită de accesul facil la tehnologie și puterea unor canale media. Acest prim interviu este despre alăptare, cu atât mai mult cu cât sâmbătă, 5 august, în Parcul Izvor se vor reuni mamele la Big Latch On 2017 pentru a marca Săptămâna Mondială a Alăptării la inițiativa unei mămici, Alice Dobre.

A propos, există o petiție pentru o lege care să protejeze alăptarea în public (iar mamele care aleg acest lucru să nu mai fie supuse șicanelor sau judecății celor din jur). Despre asta a scris și Miruna, iar petiția de semnat este aici.

Mame care promovează alăptarea

Dragă Alice te-am cunoscut pe un grup dedicat mămicilor, Mami și bebe, și m-am bucurat să văd că ajutați multe mame să aibă acces la informații, cum să depășească momente dificile, să alăpteze și să facă alegeri mai bune pentru copiii lor. Cine ești și ce te motivează?

Mă numesc Alice Dobre si am 30 de ani. Sunt mămica unui băiețel pe nume Alexandru care are 14 luni. 🙂 În primul rând doresc să îți mulțumesc pentru ocazia aceasta minunată de a împărtăși altor mămici experiența mea.
Pe scurt, mi s-a rupt apa în noaptea în care am făcut 37 de săptămâni de sarcină. Nu era decisă cum să nasc, darmite despre alăptare. Am participat la cursul de puericultură ProMama, care avea și o parte despre alăptare. Informațiile de acolo au fost utile. Toată sarcina am visat că alăptez. Am născut prin cezariană deoarece bebe era poziționat nefavorabil unei nașteri naturale. Lapte am avut încă din timpul sarcinii, de prin săptămâna 17-18. În spital mi s-a spus ca multor mămici ‘’trebuie să te odihnești’’, iar copilului i s-a dat lapte praf cu seringa, însă am și alăptat cu ajutorul unui consultant în alăptare pus la dispoziție de spitalul privat în care am născut. O asistentă mi-a spus că nu am mamelonul format astfel încât bebe să se atașeze, așa că am acceptat mamelon de silicon. Eram fericită că bebe papă de la mine. Când am ajuns acasă bebe nu a pus gura pe lapte praf, doar matern. Regret că am permis laptele praf în spital, regret enorm, însă era mic și a stat la lampa de căldură și făcuse și icter, așa că nu mi-l puteau da ori de câte ori îi era foame. Deci am acceptat situația.

Revenind la întrebarea ta, mă motivează bebelușul meu și dragostea pe care o port copiilor. Îi ador de când eram mică. Alexandru este un copil foarte dorit. În cazul meu, eu m-am motivat să alăptez exclusiv de când am ajuns acasă. Am avut dubii, ca orice mamă la primul copil, însă am descoperit un grup de sprijin în alăptare pe Facebook și am început documentarea. Mi s-au deschis ochii și informația se lipea de mine ca un magnet. Grupul ‘’Mami și bebe’’ l-am creat în luna martie 2017 cu gândul să ajut graviduțe și mămici aflate în impas, cu ajutorul informațiilor culese și filtrate din surse oficiale (precum Organizația Mondială a Sănătății sau NHS.uk).  

E motivant și mă bucur mult când mămicile pe care le ajut să alăpteze îmi scriu că datorită mie sau grupului meu, ele alăptează exclusiv. Nu, nu sunt consilier în alăptare și nici nu mă bag unde nu mă pricep, căci nu mă joc cu sănătatea bebelușilor. O zi din viața mea cuprinde multe activități: gătit, curățenie, joaca cu bebe, hrănit bebe, alăptat la cerere, spălat, plimbare cu bebe, iar cât timp doarme stau pe grupul meu de mămici unde postez materiale sau ofer sfaturi acolo unde mă pricep. Fiecare mulțumire, apreciere, vorbă frumoasă adusă grupului este o încurajare și o motivare pentru mine. Înseamnă foarte mult și mă ajută să merg mai departe.

Am și eu niște amintiri ale unor încercări nereușite după o cezariană de urgență și o sarcină cu multe probleme medicale (acum mai bine de șase ani). Am născut fix la 37 de săptămâni, aveam niște riscuri postoperatorii mai mari decât de obicei. Am fost separată de copilă aproape o zi până m-au mutat pe același etaj cu ea (eu fiind imobilizată la pat). Nu am fost sprijinită nici de medici, nici de asistente să alăptez exclusiv, deși am născut într-un spital privat. Așa că până la urmă am ales să îmi hrănesc copila cu biberonul, iar dacă la început a primit mai mult matern, apoi cantitatea a scăzut treptat până la nouă luni și jumătate (eu am avut și presiunea absenței de acasă, uneori multe ore, copila rămânând cu tatăl ei de la trei luni și jumătate când m-am întors la muncă). Poate dacă aș fi stat eu cu ea, dacă nu aș fi avut atâtea presiuni la acel moment, aș fi ales și eu alăptarea exclusivă. Și am fi scăpat de multă bătaie de cap precum biberoane, tetine, sterilizat, planificat deplasări, genți frigorifice și toate neplăcerile organizatorice care țin de laptele praf. De ce încurajezi alăptarea?

Alăptarea este cel mai firesc și natural lucru de pe pământ. Este dreptul fundamental al bebelușului.  Pentru bebe, laptele matern este cel mai valoros aliment posibil, fiind mereu adaptat nevoilor acestuia. Un lapte praf nu va face asta niciodată.

Susțin și încurajez alăptarea exclusivă. Susțin și încurajez alăptarea în public, acolo unde cere copilul, să nu fie privat sau amânat până mama ajunge acasă sau într-o toaletă. Astăzi mamele sunt blamate pentru că alăptează în public și nu e o problemă specifică României, din păcate. Eu întotdeauna le spun celorlalți să se gândească dacă ei când li se face foame, se ascund într-o toaletă sau își pun o pătură pe cap pe bancă ca să mănânce pe bancă în parc, la 35 de grade. Bebelușii de ce trebuie acoperiți? Spunea o mămică în grup că era la mare și comenta lumea din jurul ei pentru că alăpta, în condițiile în care la câțiva metri de ei erau femei care făceau topless.

Aștept să se aprobe legea referitoare la susținerea alăptării în maternități, să nu li se mai dea lapte praf bebelușilor, ci să fi ajutate mamele să alăpteze. Am semnat chiar și o petiție în acest sens. Îmi scria o mămică din grup care a născut în altă țară, că în maternitate se ruga de asistente să îi dea bebelușului lapte praf și acestea au refuzat-o categoric; în schimb, o îndemnau și o ajutau să alăpteze. La noi când se va face asta?

Sprijinul medicilor este foarte important

Pentru o femeie însărcinată și apoi pentru mamă este foarte importantă relația cu medicii care o urmăresc. Sarcina nu este o perioadă ușoară, creșterea copilului e o perioadă de transformare pentru părinți, care aduce multe bucurii, dar și mult stres. Ai fost sprijinită de medicii tăi (ginecolog, medicul de familie, medicul pediatru)?

Toți m-au sprijinit referitor la alăptare. Pot spune că am avut noroc, având în vedere ca sunt medici care nu susțin alăptarea și le spun mamelor argumente precum: după împlinirea vârstei de 1 an laptele matern e apa chioară, sau laptele e slab/ nehrănitor dacă bebe plânge după ce e alăptat deci e nevoie de suplimentarea cu lapte praf fără niște analize; sau recomanda ceaiuri, biberoane, suculețe de la 3 luni, etc.

Ginecologul meu este bărbat, are două fetițe și este foarte prietenos; nu l-aș schimba pentru nimic in lume. Medicul de familie și pediatrul sunt femei și sunt mame la rândul lor. Mă bucur că nu am dat de medici care să mă descurajeze referitor la alăptat. Mereu încurajez mamele să caute medici pro alăptare, deoarece contează enorm ca atunci când există o problemă medicală, să recomande medicamente compatibile cu alăptarea, să nu spună să faci pauză de la alăptat sau să arunci laptele.

Sprijinul partenerului este esențial

Ce ar trebui să știe partenerul? Cum poate sprijini alăptarea înainte și după naștere?

Partenerul este sprijinul numărul 1 al mamei. El o poate ajuta să depășească momentele grele din cauza hormonilor sau chiar în caz de depresie postnatală. Eu am avut noroc cu soțul meu care m-a încurajat și mi-a fost alături. A asistat la primele mese ale bebelușului și se uita curios cum păpa. Nicio secundă nu mi-a spus că plânge de foame sau că nu e suficient laptele meu. Am fost împreună la cursul de puericultură care a avut o parte strict despre alăptare; informațiile primite în acele două ore l-au lămurit suficient. Probabil dacă nu mergea, nu avea habar cum stau lucrurile și m-ar fi încurcat.

Un astfel de curs de alăptare înainte de naștere, ajută foarte mult ambii viitori părinți, mai ales dacă sunt la primul bebe. Sunt fundații care țin astfel de cursuri în mod gratuit cu diverse ocazii în diferite orașe. Nu îți trebuie o sumă impresionantă pentru a obține informații de calitate, informații care susțin elementul cel mai natural și firesc al vieții: alăptarea.

După naștere, partenerul poate ajuta proaspăta mămică aducându-i bebelușul la sân, mai ales dacă a născut prin cezariană și îi este mai greu să se deplaseze. Încurajarea psihică, de asemenea, este cea mai importantă. Să nu îi reproșeze mămicii că laptele nu este bun, suficient, că plânge din cauză că ea nu îl alăptează corespunzător. Trebuie încurajare și susținere morală prin lucruri mărunte, mici surprize (pregătirea micului dejun, o floare, un masaj la spate, etc.), să ajute la treburile gospodărești.

Sfaturi pentru o mamă sau viitoare mamă

Având experiențele multiple ale mamelor care vin și caută sprijin și sfaturi, dacă ai avea în față o femeie însărcinată, la prima sarcină, ce i-ai spune despre cum să se pregătească pentru alăptare?

Am avut prietene care au născut după mine. Chiar și acum o foarte bună prietenă este însărcinată și urmează să nască luna viitoare. I-am tot povestit ce am pățit eu, cum decurge alăptatul. I-am spus că va găsi un real sprijin în mine oricând va avea nevoie. Știe că nu trebuie să cedeze repede. I-am explicat cât de importantă este alăptarea pentru bebe, dar și pentru ea și sunt sigură că se va descurca de minune.

Orice gravidă ar fi, aș încuraja-o să alăpteze bebelușul din prima clipă și să solicite asistentelor să nu îi ofere lapte praf. I-aș arăta poziții de alăptat, cum se face atașarea corectă a bebelușului la sân, cum să nu cadă în capcana laptelui praf, demontarea miturilor băbești. Cel mai important este, din punctul meu de vedere, să ai lângă tine oameni care să te susțină în alăptare. Dacă vine vecina, soacra sau mama și spune că laptele e apă chioară, că nu îl satură pe bebe, că trebuie făcută proba cântarului sau proba suptului, atunci cu siguranță mama își pierde încrederea în ea și cade în capcana laptelui praf. După naștere, mama are nevoie de liniște, odihnă, încurajare, mult timp petrecut cu bebe pentru a se acomoda și pentru a-l ajuta să se obișnuiască cu lumea extrauterină.

Din experiența ta care sunt principalele obstacole în calea alăptării în primele săptămâni după naștere? Cum le poate depăși mama?

Principalele obstacole sunt: neîncrederea, lipsa siguranței, ragade (răni la sâni), canale blocate, sâni plini și fierbinți (mastita), mamelon ombilicat sau plat.
Neîncrederea este legată de lipsa siguranței și este de multe ori „susținută” de cei din jur care oferă sfaturi nepotrivite: dă-i completare de lapte praf pentru că laptele tău este prea transparent, e apă chioară; uite plânge de foame pentru că nu ai lapte suficient; nu ai mameloanele formate deci nu poți alăpta; dacă îi dai supliment doarme toată noaptea și te odihnești și tu; cântărește-l înainte și după alăptat ca să vezi dacă ai lapte suficient, alăptare la program, etc. Sunt multe astfel de păreri și sfaturi oferite de cei din jur care descurajează proaspăta mămică. Și cu cât aude mai des una din părerile de mai sus, cu atât tinde să creadă că este adevărat.

Ragadele apar în primele săptămâni de alăptare dacă bebelușul nu se atașează corect la sân și are un supt deficitar sau daca bebe are fren și îl impiedică să sugă eficient. Pentru a evita formarea rănilor, la cursul de alăptare am fost sfătuite ca după ce alăptăm să ungem mamelonul cu câțiva stropi de lapte matern și să stăm cu ele la aer. În cazul în care rănile nu trec așa se poate folosi crema pe bază de lanolină care ajută repararea și e compatibilă cu alăptarea, chiar și fără a fi necesară spălarea sânului înainte de masă.

Canalele blocate se fac atunci când laptele staționează în sân și se formează o gâlmă dureroasă. Un canal blocat netratat după la mastită, adică febră și antibiotic. Pentru a evita blocarea canalelor este indicat să se alterneze sânii la fiecare alăptat, să nu se sară peste mesele bebelușului, loviturile peste sâni sau chiar dormitul pe burta. Pentru a scăpa de canal blocat există un protocol care, dacă îl respecți, problema se rezolvă în maxim 48 de ore. Gâlmă aceea formată este dureroasă la palpare și chiar și la mișcare. Eu nu puteam dormi pe partea cu sânul afectat. În primul rând nu se întrerupe alăptatul. Continuarea alăptării ajută mult și mai ales alăptarea la sânul cu canalul blocat, eventual bebe pus într-o poziție în care bărbia lui să apese pe nodulul format. Se recomandă duș fierbinte sau comprese fierbinți, masaj, foi bătute de varză puse pe nodul sau felii încălzite de cartofi. Lecitina ajută enorm la deblocarea canalului înfundat. Lecitina „topește” grăsimea care sugrumă canalul, mai exact lecitina de 200 g de câte 3-4 ori pe zi în primele 2-3 zile după care se mai poate continua cu câte 2 pe zi.

Din canal blocat netratat se ajunge ușor la mastită, sânul fierbinte și greoi, stare febrilă ca în răceală, eventual frisoane. Este foarte important ca mama să meargă la medic și să nu întrerupă alăptatul. Bebe trebuie pus la „muncă” pentru a goli sânii. În unele cazuri e recomandat un antibiotic compatibil cu alăptarea, sau tratament cu antiinflamatoare  (paracetamol sau ibuprofen) compatibile cu alăptarea.

Un mamelon ombilicat nu se întinde atunci când este tras și în schimb, vârful intră în interior. Aceasta face ca bebelușului să îi fie mai greu să se atașeze. Pentru mameloane plate sau ombilicate, mama poate folosi o seringa de 20 de ml, cu capătul tăiat, de unde poate întinde mamelonul chiar înainte de o masă. Sau se poate face masaj prin tehnica sandwich. Se găsesc videoclipuri explicative pe Youtube. În cazul în care chiar nu se poate atașa bebe la sân, mama se poate mulge folosind o pompă, iar laptele se oferă cu: păhărel (mic, ca de țuică), cana cu cioc, linguriță, seringă sau SNS (sistem de nutriție suplimentară/ Supplemental Nursing System). Nu cu biberonul, nimic ce are tetină deoarece interferează cu alăptarea.

Atenție la sursele corecte de informare

Am descoperit o mulțime informații care au contrazis multe din recomandările unor medici sau contrazic prospectul unor produse; mă refer la anumite ceaiuri de colici (eu am ignorat toate recomandările și nu i-am dat niciodată, și nici ceai în general după diversificare în 2011😊); sau ceaiuri și pastile naturiste recomandate mamelor și care știu că au fost administrate în maternități (anason, fenicul) care nu au un profil de siguranță și altele. Eu în sarcină am avut multe surse externe, clinici și medici de afară. M-am bucurat să văd că pe grupurile de sprijin sunt transmise informații corecte. Din experiența ta, care sunt cele mai credibile surse despre alăptare de unde își poate obține mama informații și unde își poate găsi sprijin?

Avem multe surse credibile, majoritatea fiind în limba engleză, însă sunt și în limba română traduse de asociații pro-alăptare. Cele mai importante, după care mă ghidez și eu: La Leche League International, Clinica de alăptare a Doctorului Jack Newman (http://ibconline.ca/), Kellymom.com, site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (http://www.who.int/en/); NHS.uk; Asociația Alăptează! (https://alapteaza.wordpress.com/), inbratelamami.ro; National Center for Biotechnology Information (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/). De asemenea există și două site-uri unde mămicile care alăptează pot verifica online compatibilitatea anumitor medicamente sau substanțe cu alăptarea (http://e-lactancia.org/ și https://toxnet.nlm.nih.gov/newtoxnet/lactmed.htm)

Eu îmi amintesc că nu mi-a fost ușor nici înainte și nici după naștere și nu am găsit atunci un grup de sprijin. Care au fost cele mai dificile momente din experiența ta de mamă care alăptează exclusiv? Ce ai învățat din experiența ta ca să faci altfel, mai bine, datat viitoare?

Dificil a fost începutul, însă nu a fost unul rău. Regret laptele praf permis fără să îmi dau seama în maternitate. Pot spune, însă, că mă bucur că nu a primit biberon. A fost hrănit cu supliment prin seringă. Bebe fiind născut la limita de prematur, îl țineau mult la lampa de căldură, ulterior a făcut și icter și îl țineau și la lampa cu ultraviolete. După naștere i-au depistat o infecție care a fost tratată cu antibiotic. A rămas singurel o noapte în spital, eu fiind externată. În acea noapte a primit lapte praf, eu acasă mă mulgeam pentru a menține lactația și pentru a evita complicațiile. Din momentul când a ajuns acasă nu a pus gurița pe lapte praf. Recunosc faptul că am încercat să îi dau lapte matern cu biberonul; a mers de 3 ori, ulterior refuzând biberonul. Am un băiat deștept😊. Am folosit mameloane de silicon, deoarece bebe nu reușea să se atașeze, scăpa sânul foarte repede. Le-am folosit 2 săptămâni și am renunțat la ele treptat, la încurajările soacrei mele. M-a convins că nu am nevoie de ele și a avut mare dreptate! Ulterior, am descoperit un grup de suport în alăptare cu foarte multe informații bune și am început documentarea. Atunci am realizat unde am greșit: lapte praf, încercare de biberon acasă și mameloane de silicon. În plus, mi-a fost greu să îl văd că plânge mult, mai ales după ce sugea. Am avut și eu gânduri negre de genul: nu am lapte bun, nu e consistent, nu se satură. M-a pus mama să fac proba cântarului, care am ținut-o fix 2 zile. Am constatat că este o prostie și că nu e relevanta, drept urmare am încetat cântărirea și notarea greutății. La controlul de 1 luna al lui bebe am realizat că a luat foarte bine în greutate și că nu era cazul de griji inutile. Am prins curaj, încredere în mine, dar și în Alexandru.
De schimbat știu că nu mai am cum sa o fac, însă aș fi fost mai încrezătoare în mine, nu aș fi folosit mameloanele de silicon, nu aș fi dat lapte matern din biberon. Regret mult laptele praf primit în maternitate, însă din cauza problemelor avute, nu aveam cum să alăptez exclusiv. Mi-am promis că îmi iau revanșa la bebe numărul 2.

Să susținem împreună alăptarea!

Ai inițiat un eveniment pro-alăptare care e planificat pentru 5 august, în București, în Parcul Izvor, de la ora 10. Hai să invităm mamele la eveniment!

Da, am creat un eveniment pe Facebook pentru săptămâna mondială a alăptării care se serbează în intervalul 1-7 august la nivel mondial. Astfel, pe data de 5 august, ora 9:00, ne adunăm în Parcul Izvor pentru a serba alături de celelalte țări, Săptămâna Mondială a Alăptării. La ora 10:30 se alăptează în sincron. La eveniment o vom avea alături de noi și pe Ramona Pirtea, consilier IBCLC de la Asociația ProMAMA din București. Vom putea purta discuții libere cu ea despre alăptare. La acest eveniment am invitat și mămici care hrănesc mixt bebelușii, tocmai pentru a discuta despre importanța alăptării exclusive. De asemenea, rog și gravidele să vină pentru a învăța despre alăptare. Putem împărtăși experiențele noastre pentru a fi un exemplu. Am recomandat mămicilor să vină pregătite cu pături să putem sta jos, pălăriuțe, creme de protecție solară și apă. 

Doresc să se înțeleagă două lucruri: 
1) alăptarea în public nu este o rușine 
2) alăptarea este un lucru natural care trebuie încurajat! 
Vreau să încurajăm mămicile care sunt nesigure pe ele, care au nevoie de ajutor sau de confirmarea unor mame pentru a alăpta. Îmi doresc să fim un sprijin pentru gravidele care urmează să nască și vor să se informeze corect.
Vă aștept cu mare drag! 🙂

Mulțumesc, Alice, pentru informații și că ai împărtășit experiența ta cu noi. Le mulțumesc și celorlalte mame care contribuie alături de tine la informarea corectă a mamelor, este important să ne sprijinim reciproc și să le asigurăm copiilor noștri cel mai bun start în viață.

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-l mai departe ca să ajungă și la alte mame și chiar la tați (sprijinul și implicarea tatălui sunt importante atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș). Împărtășește-ne experiența ta despre alăptare și îți vom răspunde! Dacă ai nevoie de sprijin, scrie-ne și te vom îndrepta către cineva care te poate ajuta sau alte mame îți vor povesti din experiența lor. Vino sâmbătă, dacă poți, la eveniment și nu uita că alăptarea e un drept!

Îți mulțumesc că ne citești😊

foto credit – Alice Dobre

Comments

comments